Existenţa "virtuală" se propune cu o statură ontologică incertă: face abstracţie de prezenţa fizică dar oferă o formă, câteodată vie, de prezenţă socială.
Ea, bineînţeles, nu este un simplu produs al conştiinţei, o imagine a minţii, dar nu este nici o res extensa, o realitate obiectivă obişnuită, şi pentru faptul că există numai în situaţia interacţiunii. Sferele existenţiale angajate în prezenţa pe Reţea sunt de analizat mai bine. Se deschide în faţa noastră o lume "intermediară", hibridă, a cărei ontologie ar trebui analizată mai bine, în vederea unei înţelegeri teologice.