joi, 2 iunie 2016

Roma - Jubileul preoților și al seminariștilor

Aceasta este o săptămână specială pentru preoții și seminariștii din întreaga lume. pe 1 iunie începe Jubileul care le este dedicat. Momentul culminant este sf. Liturghie din Piața sf. Petru, celebrată vineri, 3 iunie 2016, de Papa Francisc. El va conduce pe 2 iunie o reculegere spirituală care conține 3 meditații: în Bazilica "san Giovanni in Laterano", în Bazilica "santa Maria Maggiore" şi în Bazilica "San Paolo". Despre semnificaţia acestui Jubileu a vorbit pentru Radio Vatican Mons. Jorge Carlos Patron Wong, secretarul pentru Seminarii al Congregaţiei pentru Cler.

Papa a decis ca în timpul acestui Jubileu, preoţii şi seminariştii să aibe grijă de ei înşişi, să se oprească un moment din multiplele activităţi pastorale pentru a găsi puţină odihnă, mângâiere, refacere chiar în inima Bunului Păstor. O nouă ocazie de a fixa din nou privirea către persoana lui Isus, pentru a contempla în Isus această mare iubire, această milostivire, caritate pastorală, pentru a-i mulţumi pentru atâtea minuni pe care le-a făcut pentru noi. Le-a făcut nu pentru că suntem buni sau merituoşi, ci pentru că el este milostiv, ne iubeşte, are o bunătate imensă. Iar noi suntem conştienţi de slăbiciunea noastră şi de sărăcia noastră, de aceea avem nevoie de milostivirea lui Dumnezeu. Un al treilea punct, foarte important, este cel al reînceperii, răspunzând din nou cu generozitate la chemarea divină. Este o mare ocazie de reînnoire, de reprimire a acelui "parfum" al Bunului Păstor, pe care să-l împărtăşim cu poporul nostru, pentru a primi din nou darul Duhului Sfânt şi pentru ne împrospăta puterile, curajul, entuziasmul şi pentru a fi aproape de toţi.

Papa Fransisc aminteşte mereu că preoţii trebuie să fie păstori ai milostivirii, nu birocraţi ai credinţei. Pentru ce această insistenţă?

Pentru că fiecare preot este primul atins de milostivirea divină. Nu se poate înţelege nici o vocaţie la misterul slujirii preoţeşti, dacă nu eşti atins de iubirea milostivă a lui Dumnezeu Tatăl. Această iubire, ne schimbă, ne mişcă, ne umple de bucurie. Aceste trei elemente sunt existenţiale în viaţa oricărui seminarist şi preot, atinşi de milostivirea lui Dumnezeu, transfiguraţi de milostivirea lui Dumnezeu şi umpluţi de o bucurie, de o trăire profundă.

Papa va ţine joi trei meditaţii în trei Bazilici papale şi apoi vineri sf. Liturghie în Piaţa "Sf. Petru". O adevărată "full immersion", s-ar putea spune, de învăţătură, de cateheză referitoare la Milostivire pentru preoţi; un eveniment cu adevărat extraordinar...

Este o "full immersion", pentru că inima Papei Francisc este cufurndată în inima lui Isus, Bunul Păstor, este cufundată în inima oricărui păstor, oricărui preot, oricărui seminarist. Papa Francisc ne iubeşte, se roagă pentru noi, dă atâtea sfaturi concrete, cunoaşte multe din ostenelile, aspiraţiile, provocările, suferinţele, bucuriile oricărei inimi preoţeşti şi oricărei inimi de seminarist. De aceea pe parcursul acestor trei meditaţii şi apoi, în Euharistie, inima Papei Francisc, care este inima unui Bun Păstor, se va adresa, se va deschide total către alte inimi care sunt şi ele inimi de păstori.

Dumneavoastră aveţi în dicasteriul pentru Cler misiunea pentru seminarii. Ce anume vă mişcă atunci când îi întâlniţi pe seminariştii din toată lumea, în acest An Sfânt al Milostivirii?

Pe mine mă impresionează mai ales faptul că tinerii de astăzi cunosc toate provocările, toate dificultăţile, toate problematicile din interiorul Bisericii şi din afara Bisericii, din societate. Sunt tineri curajoşi, voioşi, care au găsit în chemarea lui Isus o mare provocare a vieţii, a iubirii, sensul profund al împărtăşirii unei realităţi care este mai mare decât inima proprie: iubirea lui Cristos! Am găsit în tineri dorinţa de a face o schimbare interioară. Văd mereu preoţi, seminarişti care sunt ca nişte prieteni, ca nişte fraţi care parcurg un drum împreună. A sluji mereu alte persoane. Iubirea pe care am primit-o de la Cristos, vrem să o transpunem în realitatea zilnică în slujirea concretă, pastorală. Cu toate limitele noastre, să dăm ce avem mai bun, aşa încât Domnul să se folosească de noi ca simple, umile instrumente pentru a aduce iubirea şi bucuria Domnului, bucuria Evangheliei.

(După www.radiovaticana.va)